Recenzie: Budism pentru oameni ocupați : găsirea fericirii într-o lume grăbită / David Michie. – București : Atman, 2018

De curând am luat contact cu ideile budismului și cu câteva dintre învățăturile acestei filozofii. Acum câteva zile am început să citesc cu mare plăcere cartea lui David Michie Budism pentru oameni ocupați : găsirea fericirii într-o lume grăbită. O recomand celora care și-au pus vreodată întrebarea despre sensul vieții sau altfel exprimată, despre sensul acțiunilor și experiențelor noastre zilnice.

Cartea lui Michie oferă povestea vieții lui și a contactului său cu budismul, intercalată cu ideile de la baza filozofiei budiste. Nu este vorba despre un manual care oferă teorie. Este un fel de «caiet de teme» cum au elevii din clasele primare. Cartea împărtășește în primul rând o poveste care crează semințe de reflecție asupra propriilor acțiuni și mai ales asupra intențiilor din mintea cititorului. Cu alte cuvinte, povestea prezintă “mâncare pentru gânduri”, conform expresiei din engleză “food for thoughts”.

Cartea lui Michie a apărut în 2004. Traducerea în limba română a apărut anul acesta la editura Atman. Conținutul pare acum mai actual ca niciodată pentru cei cu mintea deschisă informației transmise de David Michie. Cartea conține 10 capitole foarte bine structurate în teme mai mici care îmbină povestea autorului cu exemple personale și învățături budiste. Autorul explică câteva exerciții de meditație, menționează alte cărți cu învățături budiste sau inspiraționale, și oferă un scurt glosar pentru o înțelegere corectă a textului.

Principalele idei sunt că viața înseamnă suferință, pentru care suntem fiecare responsabili. Responsabilitatea noastră se datorează fluxului nostru mental care are trei obstacole principale în calea fericirii: atașament, furie și ignoranță. Ne stăm singuri în cale prin propria interpretare a realității și a propriului Sine. În același timp, doar noi avem potențialul de a schimba situația și propria percepție a realității.  Aceste idei sunt rezumate în cuvintele lui David Michie astfel:

În mare parte, tindem să ne considerăm persoane care există destul de separat de restul lumii. Dar așa cum demonstrează până și această analiză simplistă, în realitate depindem extrem de mult de un număr foarte mare de oameni și evenimente în orice moment dat. Noi nu existăm, cât co-existăm. Dacă scoatem doar o componentă, întreaga imagine se transformă (Michie 2018: 181).

Legat de acest citat, Michie oferă exemplul patului în care doarme și de câți oameni depinde el chiar înainte de a se ridica din pat dimineața. Alte practici, cum este cea de mindfulness, oferă exerciții similare, de exemplu: să ne gândim la toate pesoanele implicate în producerea și fabricarea produselor  pe care le avem în față la micul dejun și cafeaua pe care de multe ori nu apucăm să o savurăm cu adevărat.

Furia (sau ura) este cea mai distructivă emoție pe care o avem. Mai dificil este să îi aplicăm antidotul, dar acesta există.

Răbdarea este corespondentul opus al furiei și, de aceea, budiștii o prețuiesc foarte mult. Ca oameni ocupați, cei mai mulți dintre noi ne confruntăm cu o mulțime de situații în care practicăm răbdarea, dar fiind orientați spre rezultate, le vedem doar ca pe niște obstacole în calea noastră, în loc de oportunități. Iar una dintre marile ironii ale culturii noastre este că răbdarea este adesea văzută ca formă de slăbiciune. Îi putem admira pe cei care sunt generoși sau foarte morali sau care persistă spre atingerea țelurilor, dar cât de mult îi admirăm pe cei care dau dovadă de răbdare supremă? (Michie 2018: 162-3).

Pe scurt, soluția oferită de filozofia budistă este menționată de Michie prin citarea unei zicale tibetane : «Schimbă-ți mintea și lasă restul așa cum este» (Michie 2018: 127). Pare un exercițiu ușor, dar îi invit pe cei cu mintea deschisă să îl încerce. Generozitatea este antidotul pentru nefericire. Temelia funcționării soluției budiste este motivația fiecărui “EU/Ego” pentru fiecare acțiune sau absență a acțiunii, acea întrebare de ce fac ceea ce fac? Ce contează de fapt este adevărata și sincera motivație. Îi invit pe toți cititorii să reflecteze la acest element care există în mintea noastră și uneori se joacă dea v-ați ascunselea cu noi, nu vrea să se lase descoperit așa ușor.

Pentru cei sceptici, doresc să subliniez că există afirmații prin carte care leagă multe idei ale filozofiei budiste cu rezultate recente din lumea științifică, de exemplu rezultate ale fizicii cuantice. Dar nu doresc să vă răpesc curiozitatea.

Vă invit să reflectați la propriia răbdare și folosirea ei în acțiunile zilnice, să răspundeți la întrebările: Eu când merg/mănânc/mă plimb/citesc, unde e mintea mea? Chiar la mers/plimbare sau undeva departe în zări?

Această scurtă recenzie dorește să stârnească interes și auto-reflecție. Alte cuvinte cheie legate de răbdare pot fi practica de mindfulness. Nu există o rețetă standard pentru că fiecare individ poate să își analizeze și cunoască doar propria minte. O astfel de reflecție poate conduce la o subtilă schimbare de atitudine care poate până la urmă să devină un catalizator pentru o transformare importantă. Vă invit să o încercați cu propria minte.

Despre autor: David Michie este expert în relații publice, consultant în comunicare corporativă și autor de cărți de non-ficțiune (Mindfulness este mai bun decât ciocolata și The Invisible Persuaders/Mesaje subliminale) și ficțiune (trilogia Pisica lui Dalai Lama).